Căutând perfecţiunea

De la chimic la biologic

Laborator clasa a IX-a

Activitate experimentală

REFERAT

TEMA :Identificare anioni şi cationi

CLASA: a IX-a

1 . Consideraţii teoretice

1.1. Identificarea cationilor

Cationii diferitelor elemente sau grupe de elemente se pot identifica prin reacţii pe cale uscată – în flacără, sau pe cale umedă - în eprubetă, pe hârtie de filtru, pe lama de sticlă, pe o placă de porţelan .

Reacţiile propuse se vor desfăşura în eprubete, lucrând cu cantităţi mici de substanţă (aproximativ1ml soluţie). Se va observa: formare de precipitate, degajare de gaze, schimbări de culoare.

Cationii se clasifică în grupe, după reactivul specific.

1.2 . Identificarea anionilor

Anionii se pot grupa astfel:

1. Anionii care prin actiunea acizilor minerali (HCl sau H₂SO₄ diluat) formeaza oxizi volatili sub forma de gaze care pot fi recunoscuti dupa culoare, miros sau printr-o reactie specifica: CO₃^2- , S^2-, SO₃^2- ,NO₂^-. Reactiile se realizeaza cu substanta solida.

2.Anionii care formeaza cu azotatul de argint saruri greu solubile in acid azotic diluat, iar cu clorura de bariu formeaza saruri solubile in apa: : Cl ^– ,Br ^-, I^- CN^-, SCN^- .

3.Anionii care formeaza cu BaCl₂ precipitate insolubile în acizi diluati, iar cu dar AgNO₃ formeaza saruri solubile în apa: SO₄ ^2-, F^-.

4.Anionii care formeaza saruri de bariu si de argint practic insolubile in apa, dar solubile in acid azotic diluat: CO₃^2-, SO₃^2-, PO₄^3-

5.Anionii care cu AgNO₃ si cu BaCl₂ formeaza saruri solubile in apa: NO₃^- , CH₃COO^-, NO₂^-

2. Activităţi experimentale

2.1 Se propun spre identificare :

^- Cationii : Cu ²⁺ , Al ³⁺, Fe³⁺

- Anionii : I^- , SO₄ ^2- ,CO₃^2- .

Efectuaţi experimentele indicate mai jos, notaţi ce observaţi , scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice efectuate şi formulele chimice ale precipitatelor obţinute.

Experiment	Reactivi şi ustensile	Mod de lucru	Observaţii	Concluzii Ecuaţiile reacţiilor chimice Formulele chimice ale precipitatelor
1. Identificarea ionului Cu 2+	- Eprubete, pahare Berzelius, baghete, stativ pentru eprubete. - - Soluţie de analizat, clorură de cupru (II) - Reactivi de identificare: soluţii de amoniac, hexacianofer (II) de potasiu, , hidroxid de sodiu, iodură de potasiu.	- Puneţi in 4 eprubete cca 1 ml de sol. de analizat şi adaugati in picatura reactivi de identificare.
2. Identificarea ionului Al 3+	- Eprubete, pahare Berzelius, baghete, stativ pentru eprubete. - Soluţie de analizat, clorura de aluminiu. - Reactivi de identificare: soluţii de sulfură de amoniu, acid clorhidric, hidroxid de amoniu, carbonat de amoniu, alizarină în prezenţă de amoniac.	- Puneţi in 4 eprubete cca 1 ml de sol. de analizat şi adaugati in picatura reactivi de identificare.
3. Identificarea ionului Fe 3+	- Eprubete, pahare Berzelius, baghete, stativ pentru eprubete. - Soluţie de analizat, clorură de fier (III). - Reactivi de identificare: soluţii de sulfură de amoniu, sulfocianură de amoniu, hidroxid de sodiu, hexacianofer (II) de potasiu.	- În 4 eprubete puneţi cca 1ml de sol. de analizat şi adaugati in picatura reactiv de identificare.
4. Identificarea ionului I-	- Eprubete, pahare Berzelius, baghete, stativ pentru eprubete. - Soluţie de analizat, iodură de potasiu. - Reactivi de identificare: soluţii de azotat de argint, azotat de plumb (II), clorură de fer(III) acidulată, amidon, toluen	- Puneţi in 3 eprubete cca 1 ml de sol. de analizat şi adaugati in picatura reactivi de identificare.
5. Identificarea ionului SO42-	- Eprubete, pahare Berzelius, baghete, stativ pentru eprubete. - Soluţie de analizat, sulfat de sodiu. - Reactivi de identificare: soluţii de clorură de bariu, azotat de argint, azotat de plumb (II).	- Puneţi in 3 eprubete cca 1 ml de sol. de analizat şi adaugati in picatura reactivi de identificare.
6. Identificarea ionului CO32-	- Eprubete, pahare Berzelius, baghete, stativ pentru eprubete. - Soluţie de analizat, carbonat de sodiu. Reactivi de identificare: soluţii de acid sulfuric, azotat de argint, clorură de bariu.	- Puneţi in 3 eprubete cca 1 ml de sol. de analizat şi adaugati in picatura reactivi de identificare.

2.2. Separarea si identificarea anionilor dintr-o probă necunoscută.

1. Stabiliţi substantele notate cu litere in schema de mai jos, ce reprezinta o succesiune de operatii utilizate pentru separarea anionilor, avand la dispozitie: - solutia numarul 1, din paharul Erlenmayer ce contine trei dintre anionii: SO₄^2-, CO₃^2-, I^- , Cl^-;

- reactivii: solutie de HCl, H₂SO_4,, AgNO_3, BaCl₂ si NH_3.

D (gaz)

^{+sol NH}₃

Solutia 1 +HCl solutie +E solutie F(pp) G

A+B+C solutia 2 filtrare +H solutie

A+ B solutia 3 I(pp)

2. Argumentati alegerea facuta prin toate reactiile posibile (ecuatiile reactiilor se vor scrie ionic)

Probă practică clasa a XI-a

PROBĂ PRACTICĂ DE LABORATOR

CLASA a XI a

„Inteligenţa înseamnă să combini percepţia exterioară cu ideile interioare şi să pui în valoare armonia lor.”

(J.Kepler, 1619)

LUCRAREA NR.1-TITRAREA ACIDULUI OXALIC CU NaOH

Acidul oxalic (acid etandioic, formula H₂C₂O₄) este un acid dicarboxilic cu următoarea formulă structurală:

Se prezintă sub forma de cristale albe, solubile în apă şi este toxic. Acidul oxalic se foloseşte ca agent decolorant în industria textilă, la determinarea şi dozarea calciului în chimia analitică, sau ca soluţie etalon în stabilirea titrului soluţiei de NaOH. În acest caz acidul oxalic se neutralizează cu soluţia de NaOH până la oxalat neutru, după reacţia:

H₂C₂O₄ + 2NaOH == Na₂C₂O₄ + 2H₂O

Titrarea se face în prezenţa unui indicator din domeniul alcalin ( fenolftaleină, albastru de timol sau tropeolină).

Mod de lucru:

¨ cântăreşte pe sticlele de ceas de la masa de lucru două probe de acid oxalic ( H₂C₂O₄ *2H₂O) de 0,20 g şi 0,30 g

¨ introdu probele în căte un pahar Erlenmeyer antrenând acidul de pe sticla de ceas cu cilindrul gradat în care se măsoară căte 30 ml apă distilată pentru fiecare probă

¨ adaugă 3-4 picături fenolftaleină

¨ titrează cu soluţie de hidroxid de sodiu de concentraţie 0,1 N până la slab roz persistent

¨ citeşte volumul de soluţie de NaOH consumat la titrare

Prelucrarea datelor:

a. Calculează titrul soluţiei de NaOH pentru fiecare probă şi valoarea medie a acestuia.

b. Determină factorul soluţiei de NaOH.

c. Realizează un tabel pe baza observaţiilor experimentale şi calculelor efectuate.

Se dau masele moleculare: M_NaOH =40,005, M _{H2C2O4 *2H2O}=126,068 .

LUCRAREA NR.2-DOZAREA UNOR ACIZI DIN PRODUSE FARMACEUTICE ŞI ALIMENTARE

2.1 DOZAREA SUBSTANŢEI ACTIVE DIN TABLETA DE ASPIRINĂ

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilaţilor, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator.

Acidul acetilsalicilic are următoarea formulă structurală:

Mod de lucru:

¨ cântăreşte la balanţa de la masa de lucru o tabletă de aspirină

¨ mojarează tableta de aspirină cântărită

¨ introdu tableta mojarată într-un pahar Erlenmeyer şi dizolvă în 10ml alcool etilic

¨adaugă 3-4 picături fenolftaleină

¨ titrează cu soluţie de hidroxid de sodiu de concentraţie 0,1 N până la culoare slab roz persistent

Prelucrarea datelor:

a. Calculează masa de substanţă activă(acid acetilsalicilic) din tableta de aspirină.

b. Determină conţinutul procentual al acidului acetilsalicilic în tableta de aspirină

c. Întocmeşte un tabel cu observaţiile efectuate şi datele experimentale obţinute.

Observaţie: Alcoolul etilic utilizat este uşor volatil şi titrarea trebuie realizată în timp util.

Se dau masele atomice: H=1, C=12, O=16, Na=23 .

2.2 DOZAREA ACIDULUI CITRIC DIN LĂMÂIE

Acidul citric (Sarea de lămâie (acid tricarbo-1,2,3-hidroxi-propan)) C₆H₈O₇ se prezintă ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, uşor solubil în apă şi are

următoarea formulă structurală :

Mod de lucru:

¨ stoarce zeama de la lămâia aflată la masa de lucru

¨ filtrează lichidul obţinut

¨ măsoară volumul de lichid obţinut după filtrare cu pipeta, introdu-l într-un pahar Erlenmeyer şi adaugă 2-3 picături de fenolftaleină

¨ titrează cu soluţie de hidroxid de sodiu de concentraţie 0,1 N până la culoare slab roz persistent

Prelucrarea datelor:

a. Calculează masa de substanţă activă(acid citric) conţinută în lămâia dată.

b. Notează datele în tabelul de mai jos:

Mărime analizată	Valoare obţinută
Volumul de lichid filtrat
Volumul de bază consumat la titrare
Masa de acid citric din lămâia dată

Se dau masele atomice: H=1, C=12, O=16, Na=23 .

2.3 DETERMINAREA ACIDITĂŢII LAPTELUI PRIN TITRARE

Determinarea acidităţii laptelui se realizează prin neutralizarea laptelui cu o soluţie de NaOH în prezenţă de fenolftaleină.Aciditatea laptelui se exprimă în grade de aciditate ,adică volumul în ml soluţie de NaOH necesar pentru neutralizarea acidităţii din 100 ml lapte. În funcţie de concentraţia soluţiei bazice folosite pentru titrare aciditatea se poate exprima în:

- Grade Thorner (°T) folosind soluţie de NaOH N/10

- Grade Dornic (°D) folosind soluţie de NaOH N/9

- Grade Soxhlelt-Hukel (°S-H) folosind soluţie de NaOH N/4

Exprimarea acidităţii laptelui se realizează în mod curent în grade Thorner şi se calculează cu formula:

Aciditatea = 10*v* F_NaOH (°T)

unde v=volumul soluţiei de NaOH folosit la titrare (ml)

F_NaOH=factorul soluţiei de NaOH 0,1 N

Conform standardelor un lapte care are o aciditate până la maxim 20°T este considerat bun, poate fi pasteurizat şi poate fi folosit la pentru fabricarea produselor lactate. Dacă aciditatea este mai mare de 20°T nu poate fi pasteurizat şi se prelucrează separat.

Mod de lucru:

¨ se iau 10 ml lapte cu o pipetă şi se introduc într-un pahar Erlenmeyer

¨ se adaugă 20 ml apă distilată şi 3-4 picături de fenolftaleină

¨ se titrează cu soluţie de hidroxid de sodiu de concentraţie 0,1 N până la culoare slab roz persistent

Prelucrarea datelor:

a. Calculează aciditatea probei de lapte de la masa de lucru (F_NaOH=1)

b. Notează datele în tabelul de mai jos:

Mărime analizată	Valoare obţinută
Volumul de NaOH consumat la titrare
Aciditatea laptelui